Articole

Se încarcă...


___





http://vestitorul.blogspot.com/search/label/Paisie%20Aghioritul

Forumuri ortodoxe


Asociatii-Fundatii ortodoxe



.
.

Conferinţa Ecumenism si Fanatism o puteţi asculta dând click - AICI

6/03/2008 | Publicat de admin | Editați postarea
Sfantul Marcu al Efesului
Pentru mărturisirea dumnezeieştii credinţe mare lucrător te-a aflat pe tine Biserica, sfinţite prealăudate, căci prin păzirea slovelor Dumnezeieştilor Părinţi ai zdrobit eresurile întunecatului Apus. Pentru aceasta pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască râvnă celor ce-ţi urmează cinstita vieţuire.

La conferinta "ECUMENISM si FANATISM" care a avut loc marti seara la SALA DALLES s-a citit cuvantul Parintelui Arsenie Papacioc despre gestul necugetat facut de Mitropolitul Nicolae Corneanu care s-a impartasit din acelasi potir cu greco-catolicii, precum si Scrisoarea Parintelui Iustin Parvu adresata Patriarhului Daniel. S-a vorbit si despre Sinodul de la Florenta din 1438-1439 ai carui Ierarhi au semnat pentru unirea cu catolicii in afara de un singur membru al Sinodului, este vorba despre Sfantul Marcu al Efesului cel care s-a impotrivit ereticilor catolici.
Totodata Parintele Sava de la Marea Lavra din Muntele Athos a cerut crestinilor ortodocsi-romani prin teologul Danion Vasile, sa nu se rupa de Biserica Ortodoxa Cea Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca care detine Invatatura cea Adevarata data prin Duhul Sfant. In curs de pregatire este si o scrisoare a Parintilor de la Schitul Lacu din Sfantul Munte Athos.

Acum se asteapta decizia Sfantului Sinod al B.O.R. care va trebui sa de-a explicatii celorlalte Sinoade ale Bisericii Ortodoxe, al Greciei, Rusiei s.a., pentru incalcarea grava a canoanelor si sminteala pe care Mitropolitul Banatului a facut-o intre credinciosi.

Scrisoarea Parintelui Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda adresata Patriarhului Daniel in cele ce urmeaza:

“În atenţia Preafericitului Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericite Părinte Patriarh, Cu firească supunere dar şi cu adâncă îndurerare vă adresez această scrisoare eu, nevrednicul şi cel mai mic între slujitorii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică. Un fapt cutremurător a zguduit şi a derutat întreaga ortodoxie românească. Faţa ortodoxiei s-a pătat astăzi ruşinos, printr-un fapt unic în ultimii trei sute de ani de dăinuire a Sfintei noastre Biserici, prin gestul neortodox al fratelui nostru de suferinţă, Înalt Preasfinţia Sa Mitropolitul Nicolae Corneanu. Şi dacă actul necanonic al uniaţiei din Transilvania de acum trei secole a îndurerat ortodoxia, acum şi mai mult, din moment ce atunci poporul nostru suferea greaua asuprire străină, iar acum - nesiliţi de nimeni - ne facem părtaşi ereziei papistaşe. Preafericirea Voastră, nu sunt eu în măsură şi nu îndrăznesc să reamintesc unui întâistătător al Bisericii sfintele canoane şi predania sfintei noastre Biserici Ortodoxe. Le cunoaşteţi şi vi le însuşiţi, de asemenea, prea-bine. Însă mă mustră cuvintele ferme ale marelui între sfinţii şi patriarhii noştri, Sfântul Ioan Gură de Aur, luminătorul a toată lumea, când spune: „Să nu fim părtaşi faptelor necurate ale întunericului, ci mai degrabă, mustraţi-le pe faţă” - şi nu pot să tac, văzând cum un înalt mitropolit al nostru, vechi de zile şi cu atâta experienţă, se împărtăşeşte cu cei ce au apostat de la dreapta credinţă. Aici, după cum bine-ştiţi, se încalcă grav canonul 46 apostolic, care spune clar: „Episcopul, sau prezbiterul, ereticesc botez primind, sau jertfă, a se caterisi poruncim. Că ce conglăsuire este lui Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul?” De asemenea, canonul 45, care spune: „Episcopul, sau prezbiterul, sau diaconul, împreună cu ereticii rugându-se, să se afurisească numai; Iar de au dat lor voie ca unor clerici a lucra ceva, să se caterisească”. Dar nu numai atât. Se ştie că uniatismul şi, prin urmare greco-catolicismul, a fost nu numai un atentat asupra purităţii sfintei noastre ortodoxii, ci a fost un atentat şi asupra fiinţei şi unităţii neamului românesc. Un astfel de gest al unui mitropolit ortodox nu face decât să reînvie această neagră pagină din istoria poporului nostru. Poporul nostru, de-a lungul istoriei, a ştiut să convieţuiască paşnic cu toate religiile lumii, însă nu a acceptat niciodată ştirbirea propriei credinţe. Noi am nădăjduit că acest dialog ecumenic, pe care Biserica noastră îl poartă de la o vreme încoace, să fie rodnic, paşnic şi fără apostazii. Dar iată care sunt roadele lui acum. Acest gest nu face decât să ducă la scindare şi nicidecum la o unitate întemeiată în adevărul Sfinţilor Părinţi. Dureros, Preafericirea Voastră, foarte dureros. În istoria Bisericii noastre au mai fost căderi ale clerului nostru, cum s-a întâmplat în perioada uniaţiei, când 80% din preoţi au acceptat compromisul, lepădându-şi sfânta lor credinţă. Să nu creăm ca şi atunci sminteală în rândul credincioşilor noştri. Preafericirea Voastră, acum când neamul nostru este din nou ameninţat cu destrămarea, când Transilvania, Bucovina şi Basarabia sunt atât de râvnite de cei răuvoitori şi răucredincioşi, când peste ortodoxia noastră au năvălit fel şi fel de obiceiuri păgâne, cum ar fi homosexualitatea, avorturile, când sfintele icoane nu mai au loc în clasele copiilor noştri, vă rugăm, pentru sângele atâtor mucenici şi martiri ai neamului nostru, vărsat pentru apărarea credinţei şi a acestui neam, să luaţi atitudinea necesară, ca acest episcop să fie pedepsit, nu după părerea mea, ci în conformitate cu canoanele şi predania Sfinţilor noştri Părinţi, spre pocăinţă şi îndreptare şi spre lauda sfintei noastre Biserici. În puterea Sinodului pe care îl păstoriţi stă să nu lase să se sfărâme unitatea Bisericii noastre. De aceea vă rog, Preafericirea Voastră, să supuneţi atenţiei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române această problemă, cât mai urgent, în cadrul discuţiilor ce vor avea loc în prima şedinţă a Sfântului Sinod. Această situaţie nu suferă amânare. Nu lăsaţi ca turma să se destrame şi mânia lui Dumnezeu să vină asupra acestui neam.
Cu plecăciune şi adânc respect, Protos. Justin Pârvu 1 iunie 2008
Prăznuirea Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful
Prea Fericirii Sale, Daniel,
"Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”
Doamne ajuta.
____________________________________________________________________

Părintele Sava Cucurakis de la Marea Lavră – Sfântul Munte Athos
“Noi nu suntem de acord cu ceea ce a făcut Înaltul Mitropolit, pentru că Sfinţii Părinţi combat această faptă. Dacă un episcop ar face aşa ceva, trebuie să fie caterisit. Noi urmăm hotărârile Sfinţilor Apostoli, ale Sfintelor Sinoade şi ale Sfinţilor Părinţi. Sfântul Munte rămâne credincios în tradiţia şi credinţa ortodoxă. Astfel că, atunci când patriarhul latinofron Vekkos a cerut aghioriţilor să se unească cu papa, aceştia au refuzat, dând mărturie a dreptei credinţe chiar şi cu preţul vieţii. Aşa şi noi urmăm tradiţia înaintaşilor, pentru a nu se pierde dreapta credinţă, care ne conduce la mântuire. Pentru aceasta, mitropolitul Nicolae ar trebui să se pocăiască pentru ceea ce a făcut. Dacă nu se pocăieşte, preoţii din mitropolia lui să nu-l mai pomenească la slujbe, pentru că el, de fapt şi de drept, este garantul dreptei credinţe în Biserică, dar el deja a încălcat-o. În credinţa ortodoxă nu facem nici adăugiri, nici împuţinăm.”
______________________________________________________________

Staretul Efrem al Manastirii Vatopedul de la Sf. Munte Athos
Care este aportul Bisericii Ortodoxe la mişcarea Ecumenică? Credeţi în succesul ei?
- Mai întâi de toate, aş vrea să precizez că Biserica noastră este o biserică ecumenică, cu vocaţie universală. Noi, monahii aghioriţi, nu dispreţuim dialogul cu catolicii şi cu protestanţii şi nu ne temem de ei, însă trebuie să existe mare atenţie la tema aceasta. O încercare de dialog nu este exclusă, dar nu vrem ca bisericile noastre să se unească într-un mod eronat. Monahii athoniţi nu participă la rugăciunile comune cu catolicii şi protestanţii. Rugăciunea noastră este unirea tuturor, însă unirea trebuie să aibă loc în condiţii corecte, adică în condiţiile ortodoxiei. Dacă ei nu înţeleg condiţiile ortodoxiei, nu putem să facem nimic. Nu putem să punem apă în vinul nostru în ceea ce priveşte problema dogmelor. Lucrul acesta este imposibil. Dacă liderii ortodoxiei care poartă dialogul ecumenic vor încerca să facă acest lucru, vor provoca tulburare în popor. Sfântul Sinod a ţinut întotdeauna cont de părerea evlavioasă a poporului. În Biserica Ortodoxă nu este ca în Biserica Catolică, unde Papa este cel care decide cine dintre oameni trebuie socotit sfânt. În Biserica Ortodoxă nu avem proclamarea sfinţilor, ci avem înscrierea în catalogul oficial al sfinţilor. Sfinţi sunt aceia pe care pleroma Bisericii îi socoteşte sfinţi. Vedeţi, Sfântul Nectarie a fost cinstit ca sfânt încă din primele şase luni după moartea sa, şi la fel ca el au fost mulţi alţii. Cei ce nu au fost recunoscuţi încă în mod oficial ca sfinţi sunt totuşi cinstiţi ca sfinţi, pentru că întotdeauna manifestarea Sinodului este manifestarea evlavioasă a plinătăţii Bisericii. Din păcate, catolicii au o teologie foarte încâlcită şi din cauza aceasta nu pot să se smerească, să se pocăiască, pentru a trăi unirea. Eu am fost în Italia şi am vizitat nişte mănăstiri catolice, din curiozitate. Am văzut că au un monahism de nimic, zero. Ei simt înlăuntrul lor că monahismul ortodox este superior. Nu arată acest lucru prin cuvinte, dar îl simt în adâncul lor. În concluzie, nu am multă nădejde că mişcarea ecumenică va izbândi."
Etichete:
blog comments powered by Disqus
Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)
Related Posts with Thumbnails

Arhivă



___


Sf. Justin Popovici

Din unica şi nedespărţita Biserică a lui Hristos, în diferite timpuri, s-au desprins şi s-au tăiat ereticii şi schismaticii, care au şi încetat să fie mădulare ale Bisericii. Unii ca aceştia au fost romano-catolicii şi protestanţii şi uniaţii cu tot restul legiunilor eretice şi schismatice. Ecumenismul e numele de obşte pentru toate pseudo-creştinismele, pentru pseudo-bisericile Europei Apusene. În el se află inima tuturor umanismelor europene cu papismul în frunte, iar toate aceste pseudo-creştinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt nimic altceva decît erezie peste erezie. Numele lor evanghelic de obşte este acela de “pan-erezie” (erezie universală). De ce? Fiindcă în cursul istoriei, felurite erezii tăgăduiau sau denaturau anumite însuşiri ale Dumnezeu-Omului Hristos, în timp ce ereziile acestea europene îndepărtează pe Dumnezeu-Omul în întregime şi pun în locul Lui pe omul european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este “legiune”.

Rugăciunea de dimineaţă a Părintelui Arsenie Boca

 Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.

 Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugaciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.

 Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întunerec. Patimile au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, şi aşa risipim în deşertăciuni zilele noastre, umiliţi şi dosădiţi până la pământ.

 Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.

 Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea noastră rămân pe jos neputincioase.

 Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât Eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie. Amin.

Articole recomandate







Comentarii

Persoane interesate

toateBlogurile.ro

Parintele Ilie Cleopa:


Vizionați înregistrarea:

Profeţia Sf. Nil Athonitul-

Părinți duhovnicești