Blog † Vestitorul ortodox

Vietile Sfintilor contin numeroase relatari – unele dintre ele foarte vii – despre cum trece sufletul prin vami dupa moarte. Cea mai detaliata relatare trebuie gasita in viata Sfantului Vasile cel Nou (26 martie), care descrie trecerea prin vami a Sfintei Teodora, asa cum este relatata de ea insasi intr-o viziune catre un ucenic al Sfantului, pe nume Grigore. In aceasta relatare sunt mentionate douazeci si patru de vami specifice, cu felurile de pacate cercetate in fiecare in parte.

Dupa moartea Sfintei Teodora, atunci cand arapii scrasneau cu dintii asupra ei, vrand sa o rapeasca din mainile Sfintilor Ingeri si sa o arunce in fundul iadului, s-a aratat fara de veste Cuviosul Vasile. El tinea in mainile sale un fel de sicrias cu daruri duhovnicesti in chip de bani de aur, pe care l-a dat ingerilor luminati, spunand:”Poftiti, domnii mei! Acest suflet mi-a slujit mie cu buna credinta, odihnindu-mi batranetile mele. Cand veti trece prin vamile vazduhului si vor incepe duhurile cele viclene a stramtora acest suflet, sa-l rascumparati cu acestea de datoriile lui.” Astfel Sfanta Teodora a trecut cu bine de toate vamile vazduhului.

Mergand noi de pe pamant la inaltimea cerului, ne-au intampinat la inceput duhurile vazduhului de la intaia vama, la care se intreaba pacatele si cuvintele omenesti cele desarte, nebune si fara de randuiala, si indata am stat acolo. Apoi ne-a scos multe carti, in care erau scrise toate cuvintele vorbite din tineretile mele. De am vorbit vreodata ceva fara treaba si fara socoteala, iar mai ales de am grait cuvinte de rusine sau am facut desertaciuni si ras in tineretile mele, precum este obiceiul tinerilor. Am vazut acolo scrise toate cuvintele mele cele nebunesti, vorbele necurate, cantecele lumesti, strigarile fara de randuiala, rasurile si hohotele si ma mustrau cu aceasta, ca imi aratau vremile, locurile, persoanele, cand, unde si cu cine m-am indeletnicit la vorbe desarte si am maniat pe Dumnezeu prin cuvintele mele, nesocotind ca este pacat, nici nu m-am marturisit la parintele meu duhovnicesc, nici nu m-am pocait.

Aici se intreaba de tot cuvantul mincinos, iar mai ales de calcarea juramantului, de chemarile numelui Domnului in desert, de marturia mincinoasa, de neimplinirea fagaduintelor facute catre Dumnezeu, de marturisirea pacatelor ce se face neadevarata si de altele asemenea ca acelea mincinoase. Iar duhurile vamii aceleia erau iuti si salbatice, tare mustrau si intrebau. Cand ne-am oprit, indata au inceput a ispiti cu de-amanuntul si am fost vadita pentru doua lucruri mici, ca mi s-a intamplat a minti, nesocotind aceea ca pacat si ca de multe ori, de rusine, nu ma marturiseam cu adevarat inaintea parintelui meu duhovnicesc.

Am trecut la alta vama, care se numeste lacomia pantecelui. Si indata au alergat asupra noastra acele duhuri necurate, bcurandu-se ca de o dobanda aflata de ei. Si am vazut chipurile duhurilor foarte necurate, care inchipuiau prin sine pe iubitorii de desfatari si pe nesatiosii cu pantecele si pe uratii betivi, dintre care unii se aratau ca poarta vase si caldari cu mancaruri, iar altii, pahare si ulcioare cu bauturi; dar se vedea hrana si bautura aceea gunoi necurat si intinare. Deci se aratau diavolii a fi ca niste imbuibati si beti, ca cei ce canta din cimpoi si din toate instrumentele, dupa asemanarea carciumarilor si a benchetuitorilor, batandu-si joc de sufletele pacatosilor ceor dusi la vama lor. Aceia, ca si cainii inconjurandu-ne si oprindu-ne, indata mi-au adus inainte toate pacatele mele. Adica de am mancat in taina vreodata, sau am mancat peste masura si trebuinta, saus de dimineata ca dobitocul am mancat fara rugaciune si fara semnul Sfintei Cruci. Apoi, de cate ori am mancat in posturi mai inainte de obisnuita pravila bisericeasca sau mai inainte de masa, sau din neinfranare am gustat ceva, sau la masa peste masura m-am saturat.

Asemenea si betiile mele toate mi le aratau, punandu-mi inainte paharele si vasele din care m-am imbatat si numarul paharelor baute, zicandu-mi:”Atatea pahare ai baut in cutare vreme, la cutare banchet si nunta cu acei oameni. Iar in alta vreme si alt loc, cu atatea pahare te-ai imbatat pana la nesimtire si iarasi in alt loc si vreme atatea sticle ai umplut de vin si de alta bautura.”

Aici se cerceteaza toate zilele si ceasurile cele petrecute in zadar si se opresc cei ce mananca osteneli straine, iar ei nu vor sa lucreze, precum si cei care sunt platiti si dupa datorie nu lucreaza. Se mai cerceteaza acolo si cei ce nu se ingrijesc de lauda lui Dumnezeu, se lenevesc in zile de praznic si duminicile sa mearga in biserica la Utrenie, la Dumnezeiasca Liturghie si la celelalte slujbe ale lui Dumnezeu. Trandavia si neingrijirea se cerceteaza acolo si fiecare mirean ori duhovnic cu de-amanuntul se intreaba de lenevire si de nepurtarea de grija pentru sufletul sau. De aceea multi de acolo se duc in prapastia iadului.

Aici vamesii-draci incearca cu de-amanuntul sufletele despre feluritele pacate ale furturilor, rapirilor si inselatoriilor, pe ascuns sau pe fata. La vama aceasta se face foarte mare cercetare sufletelor ce trec pe aici, de au furat: oameni, fecioare, femei, copii, dobitoace, pasari, bani, lucruri, haine, alimente...de au inselat pe altii cu ceva, de si-au insusit avere straina cu juraminte false, mincinoase si cu viclenii sau de au gasit ceva si n-au dat inapoi, ori au imprumutat bani, haine etc si nu le-au dat inapoi celui ce le-a facut bine cu ele, sau cu diferite viclenii si ponegriri au despuiat de pace si cinste pe aproapele, indurerandu-l pana la sacrificiu si in sfarsit, orice furtisag se cerceteaza aici cu multa asprime si amanuntime.

Aici se cerceteaza toti cei care isi dau argintul sau banii lor cu camata, agonisindu-si dobanda necurata, precum si lacomii si cei care tin in casele lor lucruri straine, ca pe ale lor. In fata acelei infricosate privelisti mi-au aparut in minte cuvintele Dumnezeiestilor Scripturi:”De vei imprumuta bani fratelui tau sarac, din poporul Meu, sa nu-l stramtorezi si sa nu-i iei camata...sa nu dai cu camata fratelui tau; nici argint, nici paine, nici nimic din cate se obisnuiesc de camatari a le da cu dobanda”[Iesirea, 22,25-27; Lev.25, 35-37]

Aici se cerceteaza nedreptatile si pacatele strigatoare la cer: asuprirea saracilor, vaduvelor si orfanilor, oprirea platii slugilor si lucratorilor, defaimarea parintilor trupesti si duhovnicesti. Aici se cerceteaza cu de-amanuntul toti judecatorii cei nedrepti care judeca pe plata, mita si care partinesc celor vinovati, iar pe cei nevinovati ii osandesc. Aici se mai cerceteaza si oprirea de plata a lucratorilor pamantului si cei ce vand cu lipsa si fac cumpene si masuri nedrepte cu care negutatoresc, ca si orice lucru facut cu nedreptate se cerceteaza aici. Atunci mi-au aparut inaintea ochilor sufletesti hotararile Dumnezeiestilor Scripturi:”Cel ce face nedreptate isi uraste sufletul sau...Nedreptii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu...Cand judecati sa nu cautati in fata oamenilor, sa ascultati pe cel mic ca si pe cel mare, sa nu va temeti de nimeni, caci Dumnezeu este cel ce face dreptate...”[Ps.10,5, 1 Corinteni 6,9-10, 2 Timotei 2,19, Deut. 1,17]

Aici se cerceteaza mandria si a fiicele ei: iscodirea, trufia, slava desarta, lauda, iubirea de sine, obraznicia, inaltarea cu mintea, pregetarea in facerea binelui, marturisirea fatarnica, LEPADAREA DE DREAPTA CREDINTA cu trecerea la eresuri si superstitii, voia sloboda, obisnuinta in pacate, neascultarea de parintii trupesti si sufletesti in toate cele ce ei invata dupa Dumnezeu.

Aici ma cercetau, punandu-mi inainte toate pacatele mele facute in mania si iutimea mea, cat am trait pe pamant. Ori de cate ori m-am maniat, iutit, tulburat si am tipat la cineva cu cuget rau si cu privirea salbatica, ori de am batut pe cineva, ori de m-am pornit asupra cuiva cu manie, tinand in minte rautatea.

Aici cu nemilostivire se intreaba cei ce tin in inimile lor rautate asupra aproapelui si cei ce rasplatesc rau pentru rau. De acolo cu multa manie duhurile cele rele arunca sufletele in tartar.

Aici vamesii cerceteaza cu de-amanuntul pe crestini de pacatel grele ale uciderilor si mai ales uciderea de prunci in pantece, apoi talharia, otravirea, uciderea fara voie, indemnarea la ucidere, la sinucidere si uciderea sufleteasca si toata rana, toata lovirea, oriunde, pe spate sau pe cap, ori palma peste obraz sau grumaz, sau lovirea din manie, cu arma, cu lemn sau cu piatra.

Aici se cerceteaza tot felul de desfranare, si nalucirea pacatului desfranarii cu mintea, si zabovirea gandului in acel pacat, si invoirea cu necuratele si patimasele atingeri.

Aici se cerceteaza pacatele celor ce petrec in casatorie, dar credinta insotirii unul cu altul nu o pazesc, nici nu-si feresc patul lor curat, asemenea si silirile la desfranare. Aici se cerceteaza si persoanele cele sfintite si daruite lui Dumnezeu, ce si-au fagaduit fecioria si curatia lui Hristos si n-au pazit-o de caderile in desfranare groaznica.

Aici se cerceteaza pacatele desfranarii cele peste fire, barbatesti si femeiesti, si impreunarea cu diavolii si cu animalele necuvantatoare, amestecarile de sange si alte pacate mai necurate facute in taina, pe care rusine este a le si pomeni.

Aici se cerceteaza falsele rationamente asupra adevaratei credinte ortodoxe, lepadarea de credinta ortodoxa, hulirea, blasfemia...Aici se intreaba gandurile nedrepte si socotelile strambe fata de credinta crestineasca, neimplinirea fagaduintelor si indatoririlor crestinesti, indoirea in credinta, hulele asupra sfinteniei si altele asemenea acestora.

Aici se cerceteaza cele ce se sulimenesc, facandu-si fata alba si rumena, ca sa se arate frumoase, si sa-i atraga pe tineri spre pofta curviilor, si a acelora care se impodobesc cu feluri de podoabe si cu flori, si cu miresme se ung, si dracii acestei vami erau marsavi si foarte grozavi si urati, aratandu-se ca si cum ar fi femei sulimenite, si cu feluri de podoabe pe capetele lor, si altii cu multime de flori impodobiti si iesea o putoare de la dansii, si altii se aratau cu cutii, cu dresuri, cu paharute pline de scarnavii.

Si daca m-au vazut ca sunt femeie au alergat asupra noastra urland si zbierand ca niste fiare salbatice, repezindu-se sa ma rapeasca din mainile Sfintilor Ingeri, si facnd chipuri curvesti si mascariciuni, si cercetandu-ma foarte cu de-amananuntul, una cate una, de m-am sulimenit, si m-am dus la Biserica sulimenita si in ce zi m-am sulimenit, si de cate ori, sau de m-am spalat cu gand sa ma fac mai alba, sa plac celor ce ma vor vedea, sau de m-am uns cu miresme si unsori mirositoare, pentru pofta curviei, nelasandu-ma cum m-a facut Dumnezeu.

Extras din cartea "Vamile vazduhului si marturii despre existenta lor",
Protos. Nicodim Mandita