-
„Să le spui tuturor că n-am făcut niciun compromis!”Acum o săptămână
-
Final de martie, planuri pe aprilieAcum 2 săptămâni
-
-
Cum se tratează dușmaniiAcum un an
-
Forumuri ortodoxe
Asociatii-Fundatii ortodoxe
 |
Mihai Eminescu despre învăţământ, finanţe, agricultură, industrie, comerţ şi transport
7/27/2010 | 
Publicat de
admin
ÎNVĂŢĂMÂNTUL
Învăţătorii, care nici nu ştiu a scrie bine, dau în mâna copiilor cărţi pe care nici ei nu le înţeleg. Multe sunt plagiate neruşinate de pe cărţi străine, cu atât mai scandalos cu cât plagiatorii s-au dispensat până şi de cunoştinţa elementară a limbii române, dând textele într-o formă nemistuită şi necorectă, proprie a nimici simţul logic al şcolarilor.
Aceştia, când au ajuns la capăt cu învăţătura, rămân cu capul plin de cunoştiinţe al căror înţeles nu l-au ştiut niciodată şi de care nu se pot folosi în niciun fel.
Rămân, astfel. cu zilele încurcate, tăind câinilor frunză, până ce, prin intrigi şi umiliri care le pervertesc caracterul, ajung persoane publice, spre a continua, asupra generaţiei viitoare, sistemul de stricare a minţii şi a inimii.(...)
Şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştiinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului. Elevul nu un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care-şi exercită toate puterile inteligenţei, întărindu-şi aparatul intelectual şi ridicându-şi, totodată, nivelul moral.
FINANŢELE
La noi sporirea veniturilor statului înseamnă, totdeauna, diminuarea veniturilor fiecărei gospodării private. Dările se percep nu din prisosul producţiunii, ci din necesităţile primare ale claselor de jos, din plata muncii zilnice. De aceea, mărirea contribuţiilor instituite de stat este echivalentă cu mărirea mizeriei populaţiei. Într-un stat agricol, retragerea din circulaţia monetară a metalelor preţioase nu-i decât un plan de a strânge în tezaurul Băncii Cebtrale a tot ce-i aur şi argint şi a da ţării, în schimb, hârtiuţe frumos tipărite.
Lupta dintre bani şi moşie este atât de intensivă încât capitalul bănesc, această putere esenţial cosmopolită, ameninţă a supune cu desăvâtşire forma a doua, iar supuind-o, ea va dicta în stat, va imprima caracterul său organizării sociale şi organizării muncii, va deveni măsura caracterului, a naţionalităţii, a idealurilor acelora care cer sacrificii ce produc inegalitatea; patria va deveni un hotel şi naţionalitatea o marfă.
AGRICULTURA
Aproape singurul producător în ţara noastră e ţăranul. Susţinerea întregii xenocraţii se traduce în muncă ţărănească, în bir plătit de ţăran în sute de forme. Regimul inuman de muncă îi subminează însăşi substanţa biologică şi conduce la degenerarea clasei ţărăneşti.
INDUSTRIA
Un popor se creşte prin industrie proprie. Naţia agricolă e expusă de a fi exploatată de vecinul industrial. Dependenţa economică o atrage după sine pe cea politică. La noi industria este slab dezvoltată şi se confruntă cu un proces de înstrăinarea amplă.
Neapărat trebuie să devenim naţie industrială, măcar pentru trebuinţele noastre. Manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industria de casă şi meseriile, şi unde creşte necesitatea de a exporta produsele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie, iar averea scade an de an, scăzând necontenit şi valoarea omului, care devine, din ce în ce mai mult, sclavul aproapelui său.
COMERŢUL
Este folositor în măsura în care sporeşte puterea de muncă şi aptitudinile poporului. Altfel, este nociv. Modul de efectuare a liberalizării industriei şi a comerţului a facilitat, cu concursul statului român, preluarea lor de către străini în detrimentul elementului românesc. Aplicarea, în relaşiile comerciale cu străinătatea, a politticii liberului schimb este complet contraproductivă pentru interesele unei ţări agricole - cum e România. De aceea, ţara noastră trebuie să instituie taxe vamale prohibitive ci, simultan, să încurajeze producătorii interni în realizarea de produse manufacturate.
TRANSPORTUL
Cheltuielile de transport, transmisiunea şi repartiţia productelor scad valoarea acestora, păgubind, astfel, şi pe producător şi pe consumator. Cu cât aceste cheltuieli se suprimă, câştigul amândorura creşte. Cu cât mai multe kile de grâu produci, folosul e mmai mare. Cu câz sunt mai numeroşi kilometrii de-a lungul cărora trebuie să le transporţi, cu atât paguba e mai însemnată. Pentru o ţară agricolă, care importă fabricate şi exportă materii brute, comunicaţia cu străinătatea e pernicioasă.
Învăţătorii, care nici nu ştiu a scrie bine, dau în mâna copiilor cărţi pe care nici ei nu le înţeleg. Multe sunt plagiate neruşinate de pe cărţi străine, cu atât mai scandalos cu cât plagiatorii s-au dispensat până şi de cunoştinţa elementară a limbii române, dând textele într-o formă nemistuită şi necorectă, proprie a nimici simţul logic al şcolarilor.
Aceştia, când au ajuns la capăt cu învăţătura, rămân cu capul plin de cunoştiinţe al căror înţeles nu l-au ştiut niciodată şi de care nu se pot folosi în niciun fel.
Rămân, astfel. cu zilele încurcate, tăind câinilor frunză, până ce, prin intrigi şi umiliri care le pervertesc caracterul, ajung persoane publice, spre a continua, asupra generaţiei viitoare, sistemul de stricare a minţii şi a inimii.(...)
Şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştiinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului. Elevul nu un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care-şi exercită toate puterile inteligenţei, întărindu-şi aparatul intelectual şi ridicându-şi, totodată, nivelul moral.
FINANŢELE
La noi sporirea veniturilor statului înseamnă, totdeauna, diminuarea veniturilor fiecărei gospodării private. Dările se percep nu din prisosul producţiunii, ci din necesităţile primare ale claselor de jos, din plata muncii zilnice. De aceea, mărirea contribuţiilor instituite de stat este echivalentă cu mărirea mizeriei populaţiei. Într-un stat agricol, retragerea din circulaţia monetară a metalelor preţioase nu-i decât un plan de a strânge în tezaurul Băncii Cebtrale a tot ce-i aur şi argint şi a da ţării, în schimb, hârtiuţe frumos tipărite.
Lupta dintre bani şi moşie este atât de intensivă încât capitalul bănesc, această putere esenţial cosmopolită, ameninţă a supune cu desăvâtşire forma a doua, iar supuind-o, ea va dicta în stat, va imprima caracterul său organizării sociale şi organizării muncii, va deveni măsura caracterului, a naţionalităţii, a idealurilor acelora care cer sacrificii ce produc inegalitatea; patria va deveni un hotel şi naţionalitatea o marfă.
AGRICULTURA
Aproape singurul producător în ţara noastră e ţăranul. Susţinerea întregii xenocraţii se traduce în muncă ţărănească, în bir plătit de ţăran în sute de forme. Regimul inuman de muncă îi subminează însăşi substanţa biologică şi conduce la degenerarea clasei ţărăneşti.
INDUSTRIA
Un popor se creşte prin industrie proprie. Naţia agricolă e expusă de a fi exploatată de vecinul industrial. Dependenţa economică o atrage după sine pe cea politică. La noi industria este slab dezvoltată şi se confruntă cu un proces de înstrăinarea amplă.
Neapărat trebuie să devenim naţie industrială, măcar pentru trebuinţele noastre. Manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industria de casă şi meseriile, şi unde creşte necesitatea de a exporta produsele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie, iar averea scade an de an, scăzând necontenit şi valoarea omului, care devine, din ce în ce mai mult, sclavul aproapelui său.
COMERŢUL
Este folositor în măsura în care sporeşte puterea de muncă şi aptitudinile poporului. Altfel, este nociv. Modul de efectuare a liberalizării industriei şi a comerţului a facilitat, cu concursul statului român, preluarea lor de către străini în detrimentul elementului românesc. Aplicarea, în relaşiile comerciale cu străinătatea, a politticii liberului schimb este complet contraproductivă pentru interesele unei ţări agricole - cum e România. De aceea, ţara noastră trebuie să instituie taxe vamale prohibitive ci, simultan, să încurajeze producătorii interni în realizarea de produse manufacturate.
TRANSPORTUL
Cheltuielile de transport, transmisiunea şi repartiţia productelor scad valoarea acestora, păgubind, astfel, şi pe producător şi pe consumator. Cu cât aceste cheltuieli se suprimă, câştigul amândorura creşte. Cu cât mai multe kile de grâu produci, folosul e mmai mare. Cu câz sunt mai numeroşi kilometrii de-a lungul cărora trebuie să le transporţi, cu atât paguba e mai însemnată. Pentru o ţară agricolă, care importă fabricate şi exportă materii brute, comunicaţia cu străinătatea e pernicioasă.
din revista Atitudini nr.11
Etichete:
cugetari romanesti
blog comments powered by Disqus
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sf. Justin Popovici
Din unica şi nedespărţita Biserică a lui Hristos, în diferite timpuri, s-au desprins şi s-au tăiat ereticii şi schismaticii, care au şi încetat să fie mădulare ale Bisericii. Unii ca aceştia au fost romano-catolicii şi protestanţii şi uniaţii cu tot restul legiunilor eretice şi schismatice. Ecumenismul e numele de obşte pentru toate pseudo-creştinismele, pentru pseudo-bisericile Europei Apusene. În el se află inima tuturor umanismelor europene cu papismul în frunte, iar toate aceste pseudo-creştinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt nimic altceva decît erezie peste erezie. Numele lor evanghelic de obşte este acela de “pan-erezie” (erezie universală). De ce? Fiindcă în cursul istoriei, felurite erezii tăgăduiau sau denaturau anumite însuşiri ale Dumnezeu-Omului Hristos, în timp ce ereziile acestea europene îndepărtează pe Dumnezeu-Omul în întregime şi pun în locul Lui pe omul european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este “legiune”.
Rugăciunea de dimineaţă a Părintelui Arsenie Boca
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugaciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întunerec. Patimile au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, şi aşa risipim în deşertăciuni zilele noastre, umiliţi şi dosădiţi până la pământ.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea noastră rămân pe jos neputincioase.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât Eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie. Amin.
Articole recomandate
-
Proloagele din 19 aprilieAcum 7 ore
-
-
-
Hai la Rai!Acum 2 săptămâni
-
-
Nașterea lui Hristos 2023Acum 3 luni
-
The Rise of Eros Game ReviewAcum 5 luni
-
Nicodemus the HagioriteAcum un an
-
-
-
Cuvântul anului 2020...Acum 4 ani
-
-
-
-
-
-
Christ est ressuscité !Acum 7 ani
-
De ce e bine să ținem post?Acum 7 ani
-
RaiulAcum 7 ani
-
ORBULAcum 8 ani
-
-
-
-
CARTEA MĂRTURISITORILORAcum 9 ani
-
Vérité et unité de l’EgliseAcum 9 ani
-
-
Îngheţ năpraznic...Acum 10 ani
-
Preotul ca păstor şi terapeutAcum 10 ani
-
-
-
-
-
Revelatia divinaAcum 11 ani
-
-
-
-
-
O povestioară simbolicăAcum 12 ani
-
-
Sfintei Mănăstiri TurnuAcum 13 ani
-
Ne-am mutat!Acum 13 ani
-
Schema monkAcum 13 ani
-
Avem nevoie de catehism ortodoxAcum 13 ani
-
-
-
-
-
reduceriAcum 2 ani
-
-
Tot despre deciziiAcum 7 ani
-
-
CugetareAcum 8 ani
-
-
-
-
Directoare WebAcum 13 ani
-
-
-
-
Parintele Ilie Cleopa:
Profeţia Sf. Nil Athonitul-
