-
Jurnal saptamanal - 13/52Acum 2 zile
-
Valeriu Gafencu- o biografieAcum 2 luni
-
-
Cum se tratează dușmaniiAcum 2 ani
-
 |
Mărturia Sfântului Nicolae Velimirovici despre un om care s-a întors de la eretici
3/15/2010 | 
Publicat de
admin
Ne-a povestit un meseriaş din Backa: “Trecusem la sâmbătari, şi nici nu mă gândeam să mă mai întorc la Biserica Ortodoxă. Mă rugam însa cu osârdie lui Dumnezeu pentru mântuirea mea. Şi milostivul Dumnezeu mi-a arătat odată în vis unde este adevărul. În jur, nici ţipenie de om. Erau multe cristelniţe aşezate la rând. Deodata, în partea stângă s-a arătat tatăl meu, care repausase, şi împreună cu el un arhiereu cu barbă albă şi cu veşminte ţesute cu fir aurit. Acest arhiereu s-a apucat să sfinţească apa şi a început să însemne cu crucea apa cristelniţelor din partea stângă. S-a apropiat deci, s-a închinat şi a încercat sa brăzdeze apa cu crucea într-un vas care suna a gol. Tot astfel şi al doilea, şi al treilea...Când arhiereul a ajuns la al patrulea vas, s-a auzit nu doar un sunet de metal, ci şi plescăitul apei, deşi foarte slab. La următoarele vase, judecând după sunet, apa era mai multă. Iar când vlădica s-a apropiat de vasele aşezate în partea dreaptă, însemnandu-le pe ele cu crucea, acolo apa aproape că da pe deasupra cristelniţelor. Şi de fiecare dată când scufunda crucea în apă, din acestea ieseau scântei mari, de dimensiunea unei nuci, strălucitoare, asemenea soarelui. Eu cu mirare priveam la toate acestea. Apoi vlădica a întins crucea pentru sărutat. Am privit-o. Dintr-o dată pajiştea din partea dreaptă s-a umplut de oameni. Oamenii veneau să sărute crucea, iar vlădica îi stropea pe fiecare cu apă sfinţită, cu un mănunchi de busuioc. Şi când el atingea capul omului cu stropi, picăturile de apă deveneau asemenea scânteilor. Atunci am hotărât să merg şi eu să sărut crucea. Când mi-a venit rândul, vlădica a privit la mine cu asprime şi mi-a spus: “Tu nu ai nici o părtăşie cu această cristelniţă. Vasele tale, aproape goale, sunt în partea stângă. Mai înainte aparţineai acestui popor, dar acum te-ai lepădat de el. Pleacă de-aici!” Eu, cuprins de cutremur şi de multă spaima, am privit la părintele meu. Părintele meu şi-a plecat însa capul şi nu a vrut să mai ia aminte la mine. M-am întors; m-am îndreptat către norodul de jos, însa oamenii fugeau de mine ca de un lepros. Am început atunci să plâng şi în acel ceas m-am deşteptat... Visul mi-a fost spre învăţătură. Iată că Sfântul Nicolae s-a arătat împreuna cu tatăl meu. Sfântul Nicolae, ocrotitorul nostru ceresc, cinstit de neamul nostru, pe care eu încetasem să-l slăvesc, lepădându-mă de Ortodoxie... Mi-a devenit limpede ceea ce urma să fac. M-am întors la credinţa părinţilor mei, mărturisindu-mă şi împărtaşindu-mă. De atunci ţin mult mai vârtos decât înainte la sfânta noastră credinţă ortodoxă.”
Etichete:
Cântare alcătuită în memoria Părintelui Arsenie Boca
Joltar
Pentru Părintele Arsenie Boca
O, cuvioase Părinte,
N-am ştiut mai dinainte
Că eşti apostol lui Iisus
Născut în Vaţa de Sus,
Născut în casa din deal,
Ţi-au pus numele Zian,
Plecat din satul tău natal,
Azi eşti Sfântul din Ardeal.
La Prislop, la mănăstire,
Ai fost ca Buna Vestire
Şi la Sâmbăta de Sus
Alinare ai adus
Prigonit şi torturat
Prin credinţă te-ai-nălţat
Pân'la Dumnezeu Cuvânt
Mare mucenic şi sfânt.
Florile pe-al tău mormânt
Nu se ofilesc nicicând.
Tu vei fi mereu, mereu
Aproape de Dumnezeu,
Aproape de Cele Sfinte,
Prea cuvioase părinte.
Şi-acolo te vei ruga
Pentru sat şi ţara ta.
Pentru Părintele Arsenie Boca
O, cuvioase Părinte,
N-am ştiut mai dinainte
Că eşti apostol lui Iisus
Născut în Vaţa de Sus,
Născut în casa din deal,
Ţi-au pus numele Zian,
Plecat din satul tău natal,
Azi eşti Sfântul din Ardeal.
La Prislop, la mănăstire,
Ai fost ca Buna Vestire
Şi la Sâmbăta de Sus
Alinare ai adus
Prigonit şi torturat
Prin credinţă te-ai-nălţat
Pân'la Dumnezeu Cuvânt
Mare mucenic şi sfânt.
Florile pe-al tău mormânt
Nu se ofilesc nicicând.
Tu vei fi mereu, mereu
Aproape de Dumnezeu,
Aproape de Cele Sfinte,
Prea cuvioase părinte.
Şi-acolo te vei ruga
Pentru sat şi ţara ta.
Învăţătoare,
Jr. Marina Vuzdugan
Comuna Vaţa de jos, jud Hunedoara
Jr. Marina Vuzdugan
Comuna Vaţa de jos, jud Hunedoara
[NOTǍ vestitorul] - cu modificările de rigoare; cuvântul "cucernice" a fost modificat cu termenul "cuvioase".
Ce propovăduiesc oamenii?
de Părintele Arsenie Boca- alţii: pe ei înşişi;
- unii: pe diavolul şi lucrările lui;
- iar alţii propovăduiesc pe Dumnezeu, singurii care vor şi vedea faţa lui Dumnezeu (Matei 5,8)
Cei dintâi propovăduiesc tocmai lucrurile de care trebuie să ne izbăvim: cele trei piedici în calea mântuirii. Aceştia sunt mulţi, mulţi de tot şi sunt şi cu nume de creştini.
Cei de-al doilea sunt puţini, însa propovăduirea lor neînfricată, a Împărăţiei lui Dumnezeu, i-a făcut vestiţi din neam în neam pâna la marginile lumii, şi când vrea Dumnezeu, prin cei puţini biruie pe cei mulţi. Pe cuvântătorii de Dumnezeu, depărtarea de vremi, trupul sau mormântul nu-i desparte – căci ei trăiesc după Duhul lui Dumnezeu pentru care nu sunt graniţe.
Între Biserica luptătoare sau propovăduitoare şi între Biserica biruitoare din ceruri, sunt mai multe legături: Hristos Dumnezeu şi sfinţii şi firul de rugăciuni ale noastre către Dumnezeu şi sfinţii toţi în acelaşi Duh.
Cei de-al doilea sunt puţini, însa propovăduirea lor neînfricată, a Împărăţiei lui Dumnezeu, i-a făcut vestiţi din neam în neam pâna la marginile lumii, şi când vrea Dumnezeu, prin cei puţini biruie pe cei mulţi. Pe cuvântătorii de Dumnezeu, depărtarea de vremi, trupul sau mormântul nu-i desparte – căci ei trăiesc după Duhul lui Dumnezeu pentru care nu sunt graniţe.
Între Biserica luptătoare sau propovăduitoare şi între Biserica biruitoare din ceruri, sunt mai multe legături: Hristos Dumnezeu şi sfinţii şi firul de rugăciuni ale noastre către Dumnezeu şi sfinţii toţi în acelaşi Duh.
Propovăduirea de Dumnezeu neînfricata vine de acolo că într-unii ca aceştia Dumnezeu şi-a făcut sălaş (Ioan 3, 34) şi Dumnezeu este Cel ce se propovăduieşte pe Sine prin unealta Sa. Singur Dumnezeu preabunul are dreptul să se propovăduiască pe Sine.
Orice altă propovăduire e în afară de Dumnezeu, dacă nu chiar potrivnică.
“Tot cel ce nu e cu Mine, e împotriva Mea” (Matei 12, 30)
Propovăduirea de Dumnezeu vine pe măsura lepădării de sine şi de orice altă propovăduire, ca să faci loc lui Dumnezeu căci El este grăitorul neînfricat.
De ce se răresc păstorii?
De ce slăbeşte propovăduirea lui Dumnezeu între oameni?
În ce-L priveşte pe Dumnezeu – trimiţătorul sufletelor în lume – nu e El de vină, ci de la părinţii de pe pămant pricină, iubitori de păcate fiind – îl încarcă cu poveri si-i bagă într-o temniţă grea şi nestrăvezie spre Dumnezeu de unde au venit şi unde trebuie să se întoarcă, şi încă nu singuri.
Iar dupa naştere, văzându-i că sunt răi – cum i-au făcut aşa îi au – îi mai încarcă şi mai mult dându-i la toţi răii, crezând că aşa-i îndreaptă. Unii ca aceştia greu vor putea propovădui pe Dumnezeu, ei vor propovădui din piedicile, păcatele în care s-au născut. Iar Dumnezeu ca plată, va da pe părinţi în mâinile copiilor (Înţelepciunea lui Solomon II)
Iar dupa naştere, văzându-i că sunt răi – cum i-au făcut aşa îi au – îi mai încarcă şi mai mult dându-i la toţi răii, crezând că aşa-i îndreaptă. Unii ca aceştia greu vor putea propovădui pe Dumnezeu, ei vor propovădui din piedicile, păcatele în care s-au născut. Iar Dumnezeu ca plată, va da pe părinţi în mâinile copiilor (Înţelepciunea lui Solomon II)
Urmările desfrânării: ce copii aduci pe lume:
- părinţii necununaţi (Înţelepciunea lui Solomon 4,6): debilitate congenitală fizică, psihică, boli;
- părinţii beţivi: copii epileptici – îndraciţi, nebunie;
- părinţii cu grad de rudenie: nervoşi criminali.
Necredincioşii în Dumnezeu – propovăduitori ai diavolului.
Sfânta Împărtăşanie nu e ciorbă!
[NOTǍ vestitorul]
"Se pare că de la un timp de vreme au apărut asa-zişii "creştini" care văd Sfânta Împărtăşanie ca pe un simplu obicei şi mai grav în conştiinţa lor nici nu o consideră Trupul şi Sângele Domnului. Aceştia însă, în realitate nu sunt creştini şi sunt doar nişte rătăciţi care n-au nimic de-a face cu Ortodoxia şi care habar nu au ce înseamnă a fi ortodox, nici nu cunosc importanţa Sfintelor Taine în Biserica Drept Slăvitoare, nu înţeleg nimic din Sfintele Slujbe, fiind doar nişte băgători de seamă in Biserică şi care dau bine la număr. Personal cred că mentalitatea acestor indivizi este o mare blasfemie faţă de Sfintele Taine să crezi că poţi contracta vreo boală prin Sfânta Împărtăşanie. Consider că orice persoană de acest fel, indiferent de funcţia pe care o ocupă în societate, având pretenţia să fie împărtăşită cu linguriţă individuală săvârşeşte o mare blasfemie necinstindu-L pe Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin urmare orice rătăcit de acest fel NU TREBUIE / ŞI NU ARE VOIE SǍ SE ÎMPǍRTǍŞEASCǍ până nu se va vindeca de boala sa şi cu lacrimi şi părere de rău să se pocăiască şi să se spovedească pentru acest mare păcat.
Şi numai după ce se va lepăda cu desăvârşire de această rătăcire pierzătoare de suflet, atunci şi doar atunci, având dezlegare de la un duhovnic drept credincios, să se apropie cu frică şi cutremur de Sfântul Potir cu Cinstitul Trup şi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos şi numai aşa să poată fi împărtăşit. Sfânta Împărtăşanie fiind Trupul şi Sângele Domnului nu se poate administra creştinilor pentru nici un motiv cu linguriţă de unică folosinţă, ci numai cu sfânta linguriţa de argint ca obiect de cult aşa cum a fost din cele mai vechi timpuri după rânduiala Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.
"Se pare că de la un timp de vreme au apărut asa-zişii "creştini" care văd Sfânta Împărtăşanie ca pe un simplu obicei şi mai grav în conştiinţa lor nici nu o consideră Trupul şi Sângele Domnului. Aceştia însă, în realitate nu sunt creştini şi sunt doar nişte rătăciţi care n-au nimic de-a face cu Ortodoxia şi care habar nu au ce înseamnă a fi ortodox, nici nu cunosc importanţa Sfintelor Taine în Biserica Drept Slăvitoare, nu înţeleg nimic din Sfintele Slujbe, fiind doar nişte băgători de seamă in Biserică şi care dau bine la număr. Personal cred că mentalitatea acestor indivizi este o mare blasfemie faţă de Sfintele Taine să crezi că poţi contracta vreo boală prin Sfânta Împărtăşanie. Consider că orice persoană de acest fel, indiferent de funcţia pe care o ocupă în societate, având pretenţia să fie împărtăşită cu linguriţă individuală săvârşeşte o mare blasfemie necinstindu-L pe Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin urmare orice rătăcit de acest fel NU TREBUIE / ŞI NU ARE VOIE SǍ SE ÎMPǍRTǍŞEASCǍ până nu se va vindeca de boala sa şi cu lacrimi şi părere de rău să se pocăiască şi să se spovedească pentru acest mare păcat.
Şi numai după ce se va lepăda cu desăvârşire de această rătăcire pierzătoare de suflet, atunci şi doar atunci, având dezlegare de la un duhovnic drept credincios, să se apropie cu frică şi cutremur de Sfântul Potir cu Cinstitul Trup şi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos şi numai aşa să poată fi împărtăşit. Sfânta Împărtăşanie fiind Trupul şi Sângele Domnului nu se poate administra creştinilor pentru nici un motiv cu linguriţă de unică folosinţă, ci numai cu sfânta linguriţa de argint ca obiect de cult aşa cum a fost din cele mai vechi timpuri după rânduiala Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.
În continuare voi cita din articolul:
"Este posibil să contractăm o boală prin Sfânta Împărtăşanie?"
"Este posibil să contractăm o boală prin Sfânta Împărtăşanie?"
Acest subiect este foarte, foarte vechi şi această întrebare a fost pusă de multe ori de-a lungul secolelor, toate părţile specificându-şi poziţiile faţă de acest subiect.
Aceasta are de-a face în principal cu credinţa şi nu cu ştiinţele medicale, având în vedere că ne aventurăm pe tărâmul puterilor spirituale şi metafizice care se întinde dincolo de scopul cercetărilor şi al ştiinţei.
Credinciosul se apropie „cu frică, cu credinţă şi cu dragoste” de El care a spus: „cel ce mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne întru Mine şi eu întru el”
Şi credinciosul este convins că se împărtăşeşte cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Se apropie cu căinţă de Sfântul Potir, cupa vieţii, pentru a-L primi pe Hristos, Mântuitorul şi Viaţa din fântâna vieţii şi nu a morţii!
În numele credinţei sale şi cinstei Dumnezeului său, este de neconceput pentru el ca Atotputernicul Dumnezeu, care este dragoste, şi datorită dragostei Sale pentru om S-a urcat pe Cruce, este deci de neconceput ca El să permită vreodată ca vreo boală să se transmită celor ce se împărtăşesc cu propriul Său Trup şi Sânge mai ales că îi sfinţeşte cu acestea! Deci pentru cel ce crede, pentru credincios, nu există nici o problemă!
De aceea, cei ce se îndoiesc şi se tem să nu contracteze vreo boală, toţi cei ce nu cred în esenţa Sfintei Împărtăşanii, cei ce nu au nici un motiv să se împărtăşească, şi ăsta-i dreptul lor, pot să stea departe!
Cu toate acestea trebuie să-i lase în pace pe ceilalţi mai ales că se observă în general că cei fără de credinţă, toţi ateii sunt cei ce, mai mult decât probabil, vor crea o problemă vis-a-vis de pericolele ce se ivesc din Sfânta Împărtăşanie pretinzând a fi foarte îngrijoraţi de bunăstarea credincioşilor. Şi asta include pe cei porniţi împotriva credinţei ortodoxe.
Medical vorbind totuşi, nu există nici măcar un singur caz documentat al vreunui creştin ortodox contractând o boală prin Sfânta Împărtăşanie!
Nici măcar cazul vreunui preot care trebuie să consume ceea ce rămâne în Sfântul Potir după ce se împărtăşesc toţi credincioşii, şi el înghite toate rămăşiţele Sfintei Împărtăşanii, chiar ultima picătură, până la fund, împreună cu orice ar fi căzut din gura credincioşilor în Sfântul Potir.
Nici măcar în vremurile în care tuberculoza măcina populaţia, când sifilisul era o plagă a societăţii şi când lepra scăpase de sub control şi bineînţeles asta este valabil şi în cazul SIDA.
Nu există aici nici un motiv care să necesite implicarea ştiinţelor medicale.
Fără a mai menţiona faptul că, în privinţa Tainelor creştineşti, nu este uşor şi nici nu se cade să implici ştiinţele medicale deoarece Tainele sunt posibile prin energia forţelor spirituale care se plasează în afara dinamicii ştiinţei cât şi a medicinii.
De aceea acest subiect rămâne strict o problemă a Bisericii şi numai Ea poate alege metodologia prin care îşi îndeplineşte misiunea.
Nu există contradicţie între Biserică şi ştiinţă, numai cei ce au motive să lupte împotriva Bisericii susţin acest lucru!
Aceasta are de-a face în principal cu credinţa şi nu cu ştiinţele medicale, având în vedere că ne aventurăm pe tărâmul puterilor spirituale şi metafizice care se întinde dincolo de scopul cercetărilor şi al ştiinţei.
Credinciosul se apropie „cu frică, cu credinţă şi cu dragoste” de El care a spus: „cel ce mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne întru Mine şi eu întru el”
Şi credinciosul este convins că se împărtăşeşte cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Se apropie cu căinţă de Sfântul Potir, cupa vieţii, pentru a-L primi pe Hristos, Mântuitorul şi Viaţa din fântâna vieţii şi nu a morţii!
În numele credinţei sale şi cinstei Dumnezeului său, este de neconceput pentru el ca Atotputernicul Dumnezeu, care este dragoste, şi datorită dragostei Sale pentru om S-a urcat pe Cruce, este deci de neconceput ca El să permită vreodată ca vreo boală să se transmită celor ce se împărtăşesc cu propriul Său Trup şi Sânge mai ales că îi sfinţeşte cu acestea! Deci pentru cel ce crede, pentru credincios, nu există nici o problemă!
De aceea, cei ce se îndoiesc şi se tem să nu contracteze vreo boală, toţi cei ce nu cred în esenţa Sfintei Împărtăşanii, cei ce nu au nici un motiv să se împărtăşească, şi ăsta-i dreptul lor, pot să stea departe!
Cu toate acestea trebuie să-i lase în pace pe ceilalţi mai ales că se observă în general că cei fără de credinţă, toţi ateii sunt cei ce, mai mult decât probabil, vor crea o problemă vis-a-vis de pericolele ce se ivesc din Sfânta Împărtăşanie pretinzând a fi foarte îngrijoraţi de bunăstarea credincioşilor. Şi asta include pe cei porniţi împotriva credinţei ortodoxe.
Medical vorbind totuşi, nu există nici măcar un singur caz documentat al vreunui creştin ortodox contractând o boală prin Sfânta Împărtăşanie!
Nici măcar cazul vreunui preot care trebuie să consume ceea ce rămâne în Sfântul Potir după ce se împărtăşesc toţi credincioşii, şi el înghite toate rămăşiţele Sfintei Împărtăşanii, chiar ultima picătură, până la fund, împreună cu orice ar fi căzut din gura credincioşilor în Sfântul Potir.
Nici măcar în vremurile în care tuberculoza măcina populaţia, când sifilisul era o plagă a societăţii şi când lepra scăpase de sub control şi bineînţeles asta este valabil şi în cazul SIDA.
Nu există aici nici un motiv care să necesite implicarea ştiinţelor medicale.
Fără a mai menţiona faptul că, în privinţa Tainelor creştineşti, nu este uşor şi nici nu se cade să implici ştiinţele medicale deoarece Tainele sunt posibile prin energia forţelor spirituale care se plasează în afara dinamicii ştiinţei cât şi a medicinii.
De aceea acest subiect rămâne strict o problemă a Bisericii şi numai Ea poate alege metodologia prin care îşi îndeplineşte misiunea.
Nu există contradicţie între Biserică şi ştiinţă, numai cei ce au motive să lupte împotriva Bisericii susţin acest lucru!
Alte referinţe: “Cum sa admitem ca preotii sa semene asemenea indoieli?” RASPUNSURILE TRADITIEI LA SMINTEALA PARINTELUI LUCIAN GRIGORE IN CHESTIUNEA LINGURITEI DE IMPARTASANIE
Părintele Arsenie Boca: "Sabia Papei va fi frânta. Altă cale de unificare a Bisericii nu rămâne"
Sfântul Apostol Petru în Biserica romano-catolică
Sfântul Apostol Petru e pus de Biserica romano-catolică, nu numai primul Episcop al ei în Roma, ci şi “temelia” Bisericii lui Hristos.
După ei, Biserica se întemeiază pe Petru, pe un om.
Pe omul care tremura de frică în faţa unei servitoare, pe omul care s-a lepădat cu jurământ, că nu-l cunoaşte pe Hristos.
Căderile acestea i-au fost o smerire a firii sale prea pripite.
Pe omul care tremura de frică în faţa unei servitoare, pe omul care s-a lepădat cu jurământ, că nu-l cunoaşte pe Hristos.
Căderile acestea i-au fost o smerire a firii sale prea pripite.
Din reintegrarea sa în apostolie, romano-catolicii au scos prerogativele de drept divin ale supremaţiei papale asupra întregii Biserici a lui Iisus Hristos.
Poate că nu e numai o întâmplare, faptul că romano-catolicii şi-au legat atât de mult soarta de Apostolul Petru.
Poate că nu e numai o întâmplare, faptul că romano-catolicii şi-au legat atât de mult soarta de Apostolul Petru.
De la a declara că Petru este temelia Bisericii şi până la infailibilitatea Papei nu e nici un pas; dar până la declararea papei ca temelie a Bisericii, iarăşi nu e decât prea puţin. E curentă expresia: “Biserica este unde e Papa !” Toate acestea sunt deducţii şi dezvoltări logice, dar dintr-un principiu greşit: că Petru e temelia Bisericii. Temelia Bisericii e divinitatea Întemeietorului.
Poate că nu e fără legătura să le amintim confraţilor episodul de la arestarea Mântuitorului, când Petru a vrut să-L apere pe Iisus cu sabia, tăind urechea unui slujitor al stăpânirii.
Iisus i-a atras aminte: “Petre bagă sabia în teacă, fiindcă tot cel ce scoate sabia, de sabie va pieri !” (Matei 26, 52).
Şi Biserica romană a cam pus adeseori mâna pe sabie. La scadenţa istoriei i se aduc toate înainte. Cezarul îşi pretinde sabia luată.
De data asta, poate că sabia Papei va fi frânta. Altă cale de unificare a Bisericii nu rămâne.
Şi Biserica romană a cam pus adeseori mâna pe sabie. La scadenţa istoriei i se aduc toate înainte. Cezarul îşi pretinde sabia luată.
De data asta, poate că sabia Papei va fi frânta. Altă cale de unificare a Bisericii nu rămâne.
Poezie profetică a Părintelui Iosif Vatopedinul
Părintele Iosif Vatopedinul(1921-2009)
Auziţi Neamuri şi Popoare din Lumea întreagă
şi tu cititorule ia aminte la ceea ce vei citi.
Sunt dureroase şi triste, dar sunt destinate
să se întâmple câte în Scripturi sunt scrise.
Le-au scris Parinţii noştri ca lumea să afle
ce din acest război urmează să păţească.
Ca la Dumnezeu să meargă şi să se pocăiască
dacă doreşte a se salva şi fericit să trăiască.
Deodată focul se va aprinde din cauză prea mică
strigare de război din Bulgaria vine.
Iar deodată Rusia intră în Turcia
şi ca un torent puternic mătură Persia (Iran).
Şi înaintează neîncetat ajunge-n Palestina
Dumnezeu vrea Antihristul lumii să vină.
Atunci coboară împreună ţările din Apus
vai de Neamurile din Nord toate devin cenuşă.
Cu turbare se apără puternic ursul (Rusia) în Turcia
ce a neîndreptăţit pe Grecia şi toată se aprinde şi arde ca lumânarea.
Zadarnic se luptă ursul să menţină
cunoscutele Strâmtori (Suez)(1) până la sfârşit
Pentru că de la Răsărit, Koreea, Manciuria
intră America şi cu Japonia
şi înaintează cu viteză în Siberia
în timp ce-n partea de Apus învinge Germania
şi atunci e imposibil să se ţină Rusia
şi părăseşte strâmtorile, Egipt şi Turcia.
Este lovit ursul peste tot şi pleacă
cum se risipeşte o turmă dezordonată.
Atunci şi Turcia cea înşelătoare
Pentru că va înfăptui cu vicleşug mare trădare.
Pentru că după ce va fi cucerită toată de către Rusia
Se va alia cu ea şi cu Bulgaria.
De aceea câţi creştini se află în Cetate
şi în împrejurimile ei, trebuie să plece toţi.
Pentru că Cetatea (Constantinopolul) va arde şi niciun
locuitor nu va rămâne viu în interiorul ei.
Numai Biserica va rămâne
(casa aceasta şi Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu (Sf. Sofia)
încât va rămâne farul pururea luminos al Bisericii Ortodoxe
de unde se va răspândi în toată lumea
a Împărăţiei lui Hristos pe care lumea o aşteaptă).
Prima parte a groaznicului război s-a încheiat
atâtea suferinţe de cinci luni nu-s suficiente Dumnezeul meu?
şi iarăşi nou război va începe să se stârnească
vai de om ce are să tragă
Problema Cetăţii iarăşi va fi în centru
şi lumea se va încurca şi nu se va mai descurca.
Imediat discordia intră în Creta
şi imediat se vor aprinde ura şi patimile.
Dupa ce puternicii pământului vor fi dezamăgiţi
atunci va fi război ce nu a fost niciodată.
Vai de cei necredincioşi niciunul nu va scăpa
Atunci Grecia neutră şi mereu neîndreptaţită
îşi va cere dreptatea
şi pregătită va aştepta fără să se amestece.
Şi va vorbi atunci când trâmbiţa lui Dumnezeu
din cer va trâmbiţa pentru a i se face dreptate.
Atunci Neamurile sălbatic se vor măcelări
la marginea Cetăţii pentru Strâmtori(2) în principal.
Atunci va înota şi se va îneca în sânge viţelul
atunci se va curăţa grâul de pleavă.
În mare oriunde se va afla vas nu va rămâne
şi de la sânge marea va deveni roşiatică.
Cetatea va fi arsă şi nici urmă nu va exista
mai mult omul materialist pentru că multe a făcut.
Singura va rămâne Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu
podoaba Miresei Lui a Sfintei Lui Biserici.
Trei zile şi trei nopţi lupta va ţine
oricine iese viu mare noroc va avea.
Optsprezece ţări furioase cu încăpăţânare
se vor măcelări ieşite din minţi, în sânge afundate.
Exact a treia zi toţi istoviţii
de luptă vor vedea surprinşi
acolo sus pe cer în partea dreaptă
că străluceşte mai mult decât soarele o mare stea.
Şi de la stea dedesubt o cruce ce fulgeră
mai roşu decât focul şi surprinse Ţările
vor auzi din cer o voce ca de tunet
a îngerului neaşteptat căruia vor sta la picioare.
Vom arunca armele la pământ şi speriaţi
vom privi steaua ca înmărmuriţi fiind.
Staţi se va auzi voce. Staţi pe loc
pentru că mult s-a rugat sângele omului.
Alergaţi acolo în partea dreaptă
urmaţi arcul ce iese din stea.
Şi acolo veţi găsi om sfânt de-al meu.
Păstor pe acesta am ales pentru a mea turmă.
Pe acesta şi voi aţi ales păstor să păstorească
oile mele ce colindă pustiuri fără stână.
Noaptea se va auzi vocea mea şi lumea speriată
din sunetul trâmbiţei va rămâne dezorientată.
Şi direct arcul se va întoarce spre sud spre Grecia
ce din lumina cea cerească luminează ca lumânarea.
Atunci vor veni Ambasadori în Grecia
Grecia cea plină de har, cu violenţă şi rapiditate.
Atunci prima se va ridica Grecia cu armata ei
Să împlinească sfânt scopul ei.
Va ocupa neînvinsă teritoriile ei
ce i le-au luat duşmanii ei, ce lumea-ntreagă ştie.
Atunci refugiaţi împreună de bucurie sărind
vor alerga la glia lor ca vulturi zburând.
Atunci Regele grec, alesul Domnului
în toate va fi excelent şi de sus
va stăpâni şi conduce cu dreptate
şi pământul se va bucura de pace îndelungată.
Armele de luptă vor deveni unelte
şi pluguri agricole şi pace şi fericire.
va împărăţi peste tot şi ca fraţii vor trăi
oamenii pe pământ fără să întrebe
unul pe altul dacă nu cumva este străin
ci se va numi frate şi din neamul lui Adam.
Greci treziţi-vă ăsta-i adevărul
să nu vă înşele necredincioşii cum că sunt poveşti.
Toate acestea se vor întâmpla timpul vine
pământul se cutremură şi pe voi nu vă sperie:
Nenorocirea ce vine pe necredincioşi să rănească
şi de pe pământ fără milă să-i şteargă.
Luaţi hotărârea şi raţional gândiţi
toţi pocăiţi-vă întorceţi-vă la cele sfinte
pentru că în niciuna din astea nu este mântuire.
Războiul ce vine niciodată nu a fost
atât de mare şi groaznic şi pace nu va fi.
Dacă nu se va curăţa grâul de pleavă
şi neghina nu va arde ca iarba uscată.
şi tu cititorule ia aminte la ceea ce vei citi.
Sunt dureroase şi triste, dar sunt destinate
să se întâmple câte în Scripturi sunt scrise.
Le-au scris Parinţii noştri ca lumea să afle
ce din acest război urmează să păţească.
Ca la Dumnezeu să meargă şi să se pocăiască
dacă doreşte a se salva şi fericit să trăiască.
Deodată focul se va aprinde din cauză prea mică
strigare de război din Bulgaria vine.
Iar deodată Rusia intră în Turcia
şi ca un torent puternic mătură Persia (Iran).
Şi înaintează neîncetat ajunge-n Palestina
Dumnezeu vrea Antihristul lumii să vină.
Atunci coboară împreună ţările din Apus
vai de Neamurile din Nord toate devin cenuşă.
Cu turbare se apără puternic ursul (Rusia) în Turcia
ce a neîndreptăţit pe Grecia şi toată se aprinde şi arde ca lumânarea.
Zadarnic se luptă ursul să menţină
cunoscutele Strâmtori (Suez)(1) până la sfârşit
Pentru că de la Răsărit, Koreea, Manciuria
intră America şi cu Japonia
şi înaintează cu viteză în Siberia
în timp ce-n partea de Apus învinge Germania
şi atunci e imposibil să se ţină Rusia
şi părăseşte strâmtorile, Egipt şi Turcia.
Este lovit ursul peste tot şi pleacă
cum se risipeşte o turmă dezordonată.
Atunci şi Turcia cea înşelătoare
Pentru că va înfăptui cu vicleşug mare trădare.
Pentru că după ce va fi cucerită toată de către Rusia
Se va alia cu ea şi cu Bulgaria.
De aceea câţi creştini se află în Cetate
şi în împrejurimile ei, trebuie să plece toţi.
Pentru că Cetatea (Constantinopolul) va arde şi niciun
locuitor nu va rămâne viu în interiorul ei.
Numai Biserica va rămâne
(casa aceasta şi Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu (Sf. Sofia)
încât va rămâne farul pururea luminos al Bisericii Ortodoxe
de unde se va răspândi în toată lumea
a Împărăţiei lui Hristos pe care lumea o aşteaptă).
Prima parte a groaznicului război s-a încheiat
atâtea suferinţe de cinci luni nu-s suficiente Dumnezeul meu?
şi iarăşi nou război va începe să se stârnească
vai de om ce are să tragă
Problema Cetăţii iarăşi va fi în centru
şi lumea se va încurca şi nu se va mai descurca.
Imediat discordia intră în Creta
şi imediat se vor aprinde ura şi patimile.
Dupa ce puternicii pământului vor fi dezamăgiţi
atunci va fi război ce nu a fost niciodată.
Vai de cei necredincioşi niciunul nu va scăpa
Atunci Grecia neutră şi mereu neîndreptaţită
îşi va cere dreptatea
şi pregătită va aştepta fără să se amestece.
Şi va vorbi atunci când trâmbiţa lui Dumnezeu
din cer va trâmbiţa pentru a i se face dreptate.
Atunci Neamurile sălbatic se vor măcelări
la marginea Cetăţii pentru Strâmtori(2) în principal.
Atunci va înota şi se va îneca în sânge viţelul
atunci se va curăţa grâul de pleavă.
În mare oriunde se va afla vas nu va rămâne
şi de la sânge marea va deveni roşiatică.
Cetatea va fi arsă şi nici urmă nu va exista
mai mult omul materialist pentru că multe a făcut.
Singura va rămâne Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu
podoaba Miresei Lui a Sfintei Lui Biserici.
Trei zile şi trei nopţi lupta va ţine
oricine iese viu mare noroc va avea.
Optsprezece ţări furioase cu încăpăţânare
se vor măcelări ieşite din minţi, în sânge afundate.
Exact a treia zi toţi istoviţii
de luptă vor vedea surprinşi
acolo sus pe cer în partea dreaptă
că străluceşte mai mult decât soarele o mare stea.
Şi de la stea dedesubt o cruce ce fulgeră
mai roşu decât focul şi surprinse Ţările
vor auzi din cer o voce ca de tunet
a îngerului neaşteptat căruia vor sta la picioare.
Vom arunca armele la pământ şi speriaţi
vom privi steaua ca înmărmuriţi fiind.
Staţi se va auzi voce. Staţi pe loc
pentru că mult s-a rugat sângele omului.
Alergaţi acolo în partea dreaptă
urmaţi arcul ce iese din stea.
Şi acolo veţi găsi om sfânt de-al meu.
Păstor pe acesta am ales pentru a mea turmă.
Pe acesta şi voi aţi ales păstor să păstorească
oile mele ce colindă pustiuri fără stână.
Noaptea se va auzi vocea mea şi lumea speriată
din sunetul trâmbiţei va rămâne dezorientată.
Şi direct arcul se va întoarce spre sud spre Grecia
ce din lumina cea cerească luminează ca lumânarea.
Atunci vor veni Ambasadori în Grecia
Grecia cea plină de har, cu violenţă şi rapiditate.
Atunci prima se va ridica Grecia cu armata ei
Să împlinească sfânt scopul ei.
Va ocupa neînvinsă teritoriile ei
ce i le-au luat duşmanii ei, ce lumea-ntreagă ştie.
Atunci refugiaţi împreună de bucurie sărind
vor alerga la glia lor ca vulturi zburând.
Atunci Regele grec, alesul Domnului
în toate va fi excelent şi de sus
va stăpâni şi conduce cu dreptate
şi pământul se va bucura de pace îndelungată.
Armele de luptă vor deveni unelte
şi pluguri agricole şi pace şi fericire.
va împărăţi peste tot şi ca fraţii vor trăi
oamenii pe pământ fără să întrebe
unul pe altul dacă nu cumva este străin
ci se va numi frate şi din neamul lui Adam.
Greci treziţi-vă ăsta-i adevărul
să nu vă înşele necredincioşii cum că sunt poveşti.
Toate acestea se vor întâmpla timpul vine
pământul se cutremură şi pe voi nu vă sperie:
Nenorocirea ce vine pe necredincioşi să rănească
şi de pe pământ fără milă să-i şteargă.
Luaţi hotărârea şi raţional gândiţi
toţi pocăiţi-vă întorceţi-vă la cele sfinte
pentru că în niciuna din astea nu este mântuire.
Războiul ce vine niciodată nu a fost
atât de mare şi groaznic şi pace nu va fi.
Dacă nu se va curăţa grâul de pleavă
şi neghina nu va arde ca iarba uscată.
Vezi şi Profeţia Părintelui Iosif Vatopedinul într-un interviu (din 26.10.2001)
[NOTǍ vestitorul]
Dintr-o altă mărturie a unei monahii care l-a cunoscut pe Părintele Efrem Filotheitul ucenic al lui Gheronda Iosif am înţeles că în momentul în care Rusia va cuceri Turcia, aceasta va fi aliatul S.U.A. Redau aici textul integral în engleză:
I'm new to this site. I have been Orthodox for ten years, almost to the day. I live in the United States. In case you don't know (I don't know were your from?) Elder Ephreim, one Elder Joesph's fellow novice monks under Elder Joesph the Hesychast, is here in the United States. He has built 17 monasteries, and his last monastery is only 2 hrs. away from my home (in Texas, 2 hrs. means right next door)! Anyways, the monks say there has been a cry for Orthodoxy in the United States, and God has sent Elder Ephreim from Mount Athos. I have been forunate to be one his spirtual childern. And, I believe, if I remeber correctly, a nun told a friend of mine that when Russia takes Turkey U.S. will be her ally (at the time). I just read recently that the U.S. wants to move military bases from Germany to Bulgaria. [textul l-am preluat de aici]
(1)În textul grec acolo unde se face referire la strâmtori este menţionat în paranteză canalul (Suez) din Egipt.
Nu ştiu dacă această paranteză a fost adăugată de altcineva sau dacă în primă fază poezia Părintelui Iosif includea şi această paranteză. Oricum am lăsat textul cu tot cu paranteza respectivă unde apare (Suez).
Nu ştiu dacă această paranteză a fost adăugată de altcineva sau dacă în primă fază poezia Părintelui Iosif includea şi această paranteză. Oricum am lăsat textul cu tot cu paranteza respectivă unde apare (Suez).
Este foarte posibil însă, să fie vorba despre Strâmtorile Bosfor şi Dardanele deoarece în poezie apare cuvântul "strâmtori" deci la plural ci nu "strâmtoare" la singular. Iar canalul Suez fiind unul singur personal cred ca nu poate fi vorba despre el. Tot în poezie Părintele Iosif face referire la bătălia de la marginea cetăţii (adică Constantinopol/Istanbul) care se va da pentru strâmtori în special [a se vedea punctul(2)]. La marginea Constantinopolului nu există alte strâmtori decât Bosfor care traversează oraşul Istanbul (Constantinopol) şi puţin mai departe strâmtoarea Dardanele.
Strâmtorile Bosfor şi Dardanele leagă Marea Neagră prin Marea Marmara cu Marea Mediterană. Pentru aceste strâmtori s-au dus lupte sângeroase, începând cu renumitul Război Troian. Mai târziu au urmat războaiele dintre turci şi Imperiul Bizantin şi războaiele dintre Imperiul Otoman şi Veneţia. Marile descoperiri geografice au fost determinate, între altele, de blocarea drumului maritim spre est de către Imperiul Otoman care stăpânea aceste strâmtori.
Marea Neagră prin sistemul de strâmtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunică cu Marea Mediterană. Strâmtoarea Bosfor (cunoscută şi ca Strâmtoarea Istanbul) o leagă de Marea Neagră, iar Strâmtoarea Dardanele de cea Egee. Strâmtoarea Bosfor separă totodată Istanbulul în partea sa asiatică şi cea europeană.
Pentru mai multe informatii vezi si Wikipedia: (Despre Strâmtorea Bosfor şi Despre Strâmtorea Dardanele)
Pentru cei care nu sunt la curent, Părintele Iosif este un monah cu viaţă sfântă şi un mare isihast (practicant al Rugăciunii lui Iisus) care a vieţuit în Sf. Munte Athos la Mânăstirea Vatoped. Anul trecut pe 1 iulie când ar fi trebuit să împlinească vârsta de 88 de ani Pârintele Iosif s-a mutat în veşnicie de unde ne zâmbeşte:
POTIRUL NESECAT - ICOANA MAICII DOMNULUI (IZBǍVITOARE DE PATIMA BEŢIEI)
.jpg)
"Icoana Maicii Domnului "Potirul Nesecat" a fost desoperită în Rusia în anul 1878. Un soldat în rezervă din Tula obişnuia să-şi dea toată pensia pe alcool, distrugându-şi sănătatea. Deşi a ajuns să nu mai poată merge, el continua să bea. Într-o noapte un sfânt i-a apărut în vis sfătuindu-l să meargă la Mânăstirea Maicii Domnului din Serpuhov. "Să ţi se facă o molitfă în faţa icoanei "Potirul Nesecat." Pentru că nu avea nici un ban şi nici nu putea să meargă, omul nu a luat în seamă visul. Dar sfântul i-a apărut şi a doua şi a treia oară, îndemnându-l mai aspru să meargă la mânăstirea de care i-a spus. Atunci, târîndu-se în patru labe, omul a ajuns până în satul învecinat şi s-a oprit la casa unei femei bătrâne care i-a doftoricit picioarele şi bărbatul a început să se simtă mai bine. În ziua următoare el a pornit din nou la drum, la început cu două cârje, apoi cu una, până ce a ajuns la mănăstire. Acolo el le-a povestit călugărilor visul său, dar nici unul din ei nu părea să ştie de existenţa vreunei astfel de icoane. În cele din urmă, unul dintre ei şi-a amintit de o icoană în care era pictat un potir. Pe spatele ei scria “Potirul Nesecat.” După ce i s-a făcut molitfa ţăranul s-a întors acasă complet sănătos şi vindecat de alcoolism. Noutăţile despre această minune s-au răspîndit cu repeziciune şi mulţi suferinzi de patima beţiei împreună cu familiile lor veneau să se roage în faţa icoanei. Mulţi dintre ei se reîntorceau să aducă mulţumiri Maicii Domnului pentru vindecare şi pentru că a răspuns la rugăciunile lor. În fiecare duminică la Mănăstirea Serpuhov-Vyotsk se citeşte molitfa şi acatistul Potirul Nesecat în faţa icoanei pentru cei suferinzi de patima beţiei."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Din unica şi nedespărţita Biserică a lui Hristos, în diferite timpuri, s-au desprins şi s-au tăiat ereticii şi schismaticii, care au şi încetat să fie mădulare ale Bisericii. Unii ca aceştia au fost romano-catolicii şi protestanţii şi uniaţii cu tot restul legiunilor eretice şi schismatice. Ecumenismul e numele de obşte pentru toate pseudo-creştinismele, pentru pseudo-bisericile Europei Apusene. În el se află inima tuturor umanismelor europene cu papismul în frunte, iar toate aceste pseudo-creştinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt nimic altceva decît erezie peste erezie. Numele lor evanghelic de obşte este acela de “pan-erezie” (erezie universală). De ce? Fiindcă în cursul istoriei, felurite erezii tăgăduiau sau denaturau anumite însuşiri ale Dumnezeu-Omului Hristos, în timp ce ereziile acestea europene îndepărtează pe Dumnezeu-Omul în întregime şi pun în locul Lui pe omul european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este “legiune”.
.png)
Rugăciunea de dimineaţă a Părintelui Arsenie Boca
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugaciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întunerec. Patimile au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, şi aşa risipim în deşertăciuni zilele noastre, umiliţi şi dosădiţi până la pământ.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea noastră rămân pe jos neputincioase.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât Eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie. Amin.
-
-
-
-
-
Ea este Maica noastrăAcum 4 luni
-
Proloagele din 23 octombrieAcum 5 luni
-
-
The Rise of Eros Game ReviewAcum un an
-
-
-
-
-
-
-
Demonstrație a credințeiAcum 8 ani
-
RaiulAcum 8 ani
-
Participant à l’Esprit saintAcum 8 ani
-
-
ORBULAcum 9 ani
-
-
-
-
-
PocăințaAcum 10 ani
-
CARTEA MĂRTURISITORILORAcum 10 ani
-
Vérité et unité de l’EgliseAcum 10 ani
-
-
Preotul ca păstor şi terapeutAcum 11 ani
-
-
-
-
-
Revelatia divinaAcum 12 ani
-
-
-
-
-
O povestioară simbolicăAcum 13 ani
-
-
Sfintei Mănăstiri TurnuAcum 14 ani
-
Ne-am mutat!Acum 14 ani
-
Schema monkAcum 14 ani
-
Avem nevoie de catehism ortodoxAcum 14 ani
-
-
-
-
-
-
-
DeciziiAcum 8 ani
-
-
-
-
-
-
Directoare WebAcum 14 ani
-
-
-
-
